Printre tehnologiile care s-au dezvoltat cel mai mult în ultimele două decenii se numără inteligența artificială (IA). Aceasta vizează capacitatea unei mașinării de a reproduce funcții umane, cum ar fi învățarea, creativitatea, planificarea sau raționamentul. Dispozitivele dotate cu inteligență artificială sunt capabile să culeagă date, să le interpreteze, apoi să acționeze într-un mod specific, astfel încât să își îndeplinească sarcinile.

 

Care sunt beneficiile utilizării inteligenței artificiale în medicina dentară?  

Medicii stomatologi care folosesc astfel de inovații tehnologice îmbunătățesc substanțial calitatea vieții pacienților, prin acțiuni precum:  

  • Identificarea și distingerea între structurile normale și anormale;
  • Acuratețe sporită în diagnosticare și în recomandarea tratamentelor;
  • Diminuarea numărului de complicații postoperatorii;
  • Eliminarea unor proceduri inutile, prin obținerea unor informații mai exacte despre pacient.

Aparatele din generațiile trecute care se foloseau de inteligența artificială necesitau ajustare manuală realizată de un expert. Prin această reglare se introduceau cunoștințe de specialitate, precum și reguli create pentru îndeplinirea sarcinilor.

Spre deosebire de acelea, dispozitivele din prezent sunt mult mai independente și folosesc, cel mai frecvent, o ramură a inteligenței artificiale numită învățare automată sau și mai recenta învățare profundă.

Învățarea automată (,,Machine Learning”) are în vedere sistemele informatice care funcționează și se dezvoltă interpretând informații cu ajutorul algoritmilor. Activitatea acestor sisteme nu e condiționată de intervenții umane prin care să se insereze manual instrucțiuni explicite. Dispozitivul trebuie doar să își stabilească obiective și o serie de funcții necesare pentru îndeplinirea acestora. Prin expunerea repetată la exemple, funcțiile anterior menționate se îmbunătățesc. 

Învățarea profundă (,,Deep learning”) este un tip particular de învățare automată. În cazul sistemelor informatice de acest tip, obiectul de interes nu mai este reprezentat doar de un singur model, ci de un sistem mai profund, o ierarhie compusă din mai multe modele care se constuiesc unul pe celălalt și comunică permanent. 

 

Rețeaua neuronală artificială:

Unul dintre cei mai populari algoritmi ai învățării profunde este rețeaua neuronală artificială (Artificial Neural Network – ANN). Aceasta este o structură compusă din multe unități mici, numite ,,neuroni”, care comunică între ele. Neuronii sunt dispuși în straturi. Rețeaua neuronală este compusă dintr-un strat de intrare, un strat de ieșire și straturi ascunse. Rolul acestor straturi ascunse (ale căror valori nu sunt vizibile în exterior) este de a organiza ierarhic informațiile preluate din stratul de intrare și de a calcula valorile corecte care vor fi direcționate către stratul de ieșire.

 

Rețeaua neuronală convoluțională:

În medicină și stomatologie, se întrebuințează un tip particular de rețea neuronală artificială – rețeaua neuronală convoluțională (Convolutional Neural Network – CNN). Pentru a procesa semnalele digitale, cum ar fi sunetul, imaginea sau videoclipul, o astfel de rețea utilizează o arhitectură specială de conexiune neuronală și operații matemtice.

CNN-urile folosesc o fereastră glisantă pentru a scana o mică regiune de intrări, de la stânga la dreapta și de sus în jos, analizând imaginea sau un semnal mai larg. Pentru că ele sunt extrem de bine adaptate sarcinii de clasificare a imaginii, rămân cel mai utilizat algoritm actual pentru recunoașterea imaginii.

 

Pentru a afla cum poate fi aplicată inteligența artificială în  stomatologie, vă recomandăm următorul articol:

Surse:https://issuu.com/tonydib/docs/dental_news_june_2021

 

Notă: Imaginea este cu titlu strict sugestiv și nu este corelată cu conținutul articolului.

Informațiile prezentate în articolele de pe www.dentnow.net au strict caracter informativ și nu au titlu de aplicabilitate legislativă actualizată.